Dolph Lundgren-OMUL DIN SPATELE PLATOULUI DE FILMARE... [youtube]https://www.youtube.com/watch?v=EdV2tvv1u3I&feature=related[/youtube]

Dolph LUNDGREN-ACTOR SI LUPTATOR KYOKUSHIN
Omul din spatele platoului de filmare…
de Silvio Morelli, Blitz (Australasian Martial Arts Magazine)
(traducere Ionut Bonciu)

Când şi unde aţi început dvs. artele marţiale?
Dolph Lundgren: Am inceput artele marţiale în Stockholm, Suedia, atunci când aveam cincisprezece ani. M-am dus la Judo prima data, pentru aproximativ şase luni, dar nu-mi plăcea acolo. Apoi am preluat Karate Goju, care au durat doar şase luni. Apoi am preluat Kyokushin Kai, in care am fost atent ghidat prin Fitkin de Brian.Pentru o perioadă mică de timp, tae kwon do a fost, de asemenea, parte din programul meu de formare, cand am plecat în Statele Unite pe o bursă de studii. Revenind in Suedia în 1977, am rămas la Kyokushin.

Ati putea sa ne vorbiti un pic despre zilele in care concurati in diverse competitii de arte martiale?
D.L. Am început la aproximativ optsprezece ani, la WUKO cu reguli, apoi am mers in Japonia şi am început knock down karate, atunci când aveam aproximativ douăzeci de ani. Nu m-am descurcat prea bine în W.U.K.O. deoarece am fost nervos în mod constant. Am fost descalificat pentru contact excesiv. Eu nu am avut succes la lupta pe puncte. La putin timp mi-am dat seama ca am fost mai mult un luptator de contact, iar în 1979 m-am dus în Japonia pentru a concura. La scurt timp după sosire, am aflat că trebuie să ai curea maro pentru a participa la astfel de competiţii, eu atunci aveam doar centură verde. Asa ca am intrat prin schimbarea culorii centurii mele, de la verde la maro! M-am luptat cu un campion, am pierdut prin decizie împotriva lui, dar am fost mulţumit de modul in care
m-am luptat.

Ce titluri ati câştigat în acest timp?
D.L. Cele două titluri majore pe care le-am obtinut au fost British Open, în 1981, apoi European Knock Down Championships.In timpul sederii mele in Australia, am câştigat Australian Open '82, apoi am castigat diverse alte titluri naţionale în urma acestora două.

Cine a fost cel mai dificil adversar?
D.L. În 1978, am luptat cu Nakamura, care a fost campion mondial, am avut doar centură verde atunci, lipsit fiind de experienţă, el fiind cu douăzeci de kilograme mai greu decât mine. Acea lupta s-a prelungit cu 4 reprize.
O alta lupta dificilă a fost împotriva lui Jeff Whybrow, care a fost campion britanic. Jeff, apoi a coborat in categorie, ajungand la semigrea, eu am ramas încă la categoria grea, asa ca nu am mai putut lupta cu el, după 1980.

Ce v-a adus in Australia?
D.L. Mi sa oferit o bursă de la şcoala mea din Suedia, Institutul Regal de Tehnologie, studiind inginerie chimică pentru un an la Universitatea din Sydney în 1982.

Cine v-a antrenat aici?
D.L. Am inceput la un club de la Universitatea din Sydney, care încă mai există si astăzi. Aici m-am antrenat cu John Taylor şi Cujic Nick.

Unde vedeti situat Kyokushin-ul Australian la nivel international?
D.L. Aceasta este o întrebare dificilă. Una dintre cele mai dure competitii la care am participat a fost aici în Melbourne, când am luptat pentru Australian Open, în '82. Eram privit ca un ciudat, fiind din Europa, oamenii nu ma placeau prea mult. . . În acea zi au existat unele lupte înverşunate între concurenţi, astfel că "toată lumea spunea ca doreste o bucata din mine". Acest eveniment special, as putea spune ca a fost cel mai dificil.

Cum ati ajuns sa va implicati in industria filmului?
D.L. Am început aici, în Australia, unde am fost model, şi unde am aparut în reclame de televiziune, pentru a face nişte bani "pe lateral".Am decis sa renunţ la competiţie în 1983, cand m-am dus la New York. Acolo am început şcoala în Boston, unde m-am implicat in munca cinematografica. Warren Robinson (care este si acum un renumit profesor), mi-a sugerat că ar trebui să incep o carieră în actorie. El a explicat că felul in care arat şi sensibilitatea mea, m-ar ajuta foarte mult pentru o cariera in cinematografie.

Care au fost evenimentele care au facut sa primiti rolul din Rocky IV?
D.L. După luarea deciziei in privinta schimbarii de cariera, nu a existat timp pentru a dramatiza cu privire la aceasta schimbare profesională.
M-am dus pentru "Bovine Call" (o preselectie unde mii de actori apar, în speranţa de a fi alesi), am fost respins cu pretextul ca sunt prea înalt. Am decis să nu renunţ pentru că acest rol imi putea oferi multe lucruri. Era un film ca o "luptă", un film "Rocky", un film in care ma regaseam cu adevarat. Am decis să-i trimit o poză cu mine lui Stallone printr-un prieten de-al meu care l-a cunoscut, (conform unui vechi proverb, “nu conteaza ceea ce stii, conteaza cei care te stiu”), apoi am primit un telefon de la "Rocky" spunandu-mi sa vin din nou la preselectie. Şase luni mai târziu. . . mi s-a cerut să apar la a treia preselectie. O selectie in care mai eram 3 persoane. Eu si inca doi baieti mar din Rusia, pentru a face un "ecran test" in Los Angeles. Jocul lor de scena a fost slab, iar engleza lor nu era fluenta. Astfel eu am fost ales; eu am primit rolul.

Cum a fost cooperarea cu Stallone?
D.L. A fost foarte interesanta. Stallone a fost punctul culminant al carierei sale, şi am fost doar "la început". Aici a fost un tip care a făcut totul şi ştia totul, oferindu-mi o mulţime de "indicii" şi sprijinul la timp. El a fost foarte mare. . . O plăcere să lucrezi cu el. .

Cum ati ajuns sa jucati in acelasi film cu Van Damme?
D.L. Am discutat acest proiect particular (Unisol-Soldat Universal) cu producătorii, fără să ştiu că el(Van Damme) a fost parte din acelaşi proiect, acest lucru s-a intamplat cu aproximativ doi ani înainte de a incepe producţia efectiva. Apoi, a existat un alt regizor, scenarii diferite, dar la un moment dat, dupa multe discutii, el (Van Damme) a sugerat sa jucam in acelasi film şi toată lumea a fost de acord. Întâlnirea noastră a fost la sediul producătorilor, Carolco, în Los Angeles.

Care este parerea dvs. personală despre Unisol(Soldat Universal)?
D.L.Imi place. . . Îmi place filmul ca si film. Ceea ce ne-am propus sa realizam a fost atins. Cred ca am lovit marca, brand-ul. . . Mi-a plăcut rolul meu, pentru prima dată am făcut ceva imprevizibil. Caracterul a fost "sălbatic şi nebun”. Am avut sansa, şi am fost multumit de modul in care am jucat in acest film.

Au fost speculatii în mass-media, potrivit carora dvs. şi Van Damme nu v-ati uita unul in ochii celuilalt. . .
D.L. Ei bine, eu sunt un pic mai inalt decat el. . . (Ha ha! Ha..! Rade.)

Sunt atat de multi luptatori de top de arte marţiale in Statele Unite. Va faceti timp sa va antrenati cu unii din ei?
D.L. Nu m-am mai antrenat cu unul dintre ei de ceva timp. Obisnuiam sa ma antrenez cu Bill Wallace, în timp ce el isi facea pregătirea pentru o luptă cu Thomas Herns cu aproximativ trei ani în urmă. El a vrut pe cineva cu care putea face sparring si care sa fie destul de mare. Aşa că a fost chiar distractiv ... vreau sa spun ca tipul are lovituri de exceptie, şi loveste foarte bine cu pumnii.

Aveti anumiti elevi sau instructori cu care va antrenati in mod frecvent?
D.L. Când mă duc acasă in Suedia, ma antrenez cu Brian Fitkin la vechiul meu club. Când sunt în Statele Unite, ma antrenez la un club de Kyokushin din Los Angeles, pe care incerc sa-l readuc la viata, şi pot spune ca am un rol in “modelarea acestui club un pic mai mult”. De altfel, ma mai antrenez cu Jun Chuong la clubul sau de Tae Kwon Do din Beverley Hills.

În ceea ce priveşte antrenamentul de arte marţiale, care a fost modul dvs. de antrenament preferat si ce s-a schimbat de atunci?
D.L. Principalul mod de antrenament în Suedia a fost sparring, şi competitia.
Am tendinţa de a prefera Kata mai mult acum, pentru ca există un anumit element de performanţă la aceasta. Cred că mi-am perfectionat acest aspect in arta mea marţiala, nu mai am nevoie să dovedeasc nimic. Cu Kata trebuie să iti faci timp, sa stabilesti o prezenţă ... Trebuie să se concentreze şi centrul din tine, sa se implice cu fiecare mişcare a tehnicii. Îmi place să fiu într-adevăr implicat în mişcări şi tehnici de Kata, aceasta fiind un al "ingredient".

L-aţi întâlnit şi ati fost instruit de maestrul Mas Oyama cu diferite ocazii. Ce impresia v-a lasat ca om?
D.L. Am fost antrenat de el prima data în 1989 în Japonia, atunci când am fost acolo. Atunci când am făcut antrenamente cu el, l-am găsit foarte bine, nu ca "hardcore" ca m-am gândit că ar fi. El nu mergea pe strigăte si tipete tot timpul. El vorbea în profunzime despre diverse mişcări, pas cu pas. Aceste sesiuni erau în japoneză.Odată când am fost într-o sala la un curs de-al sau, pe atunci nu eram actor şi el nu ma cunostea ca si actor, el ne-a supus unui antrenament gen "Ura" ... Am făcut totul în "Ura", ceea ce înseamnă că te rotesti, te invarti sau sa te rasucesti in permanenta. Am făcut o sesiune de ansamblu pentru aproximativ 2 ore. Dupa aceasta sesiune de antrenamente nu am mai stiut unde ma aflu timp de 2 zile... Deci, lucruri de genul asta au fost foarte interesante.

Doar o ultimă întrebare. Care este percepţia dvs. despre artele marţiale de astazi şi ce ati scrie despre artele martiale în cazul unei rubrici sau unui articol?
D.L. WOA! Aceasta este o întrebare grea.
Când am început sa ma antrenez la varsta de 15 ani, tinerii de varsta mea nu au avut mai multe opţiuni în ceea ce priveşte sportul, nu au dispus de numeroasele optiuni si oportunitati pe care le au copiii din ziua de azi. Nu exista aerobic, nu existau prea multe săli de sport, etc Oamenii erau dispusi să invete miscari de baza, sa invete kata, sa primeasca pedeapse, sparring tare, şi apoi sa se intoarca la sala pentru a primi mai multe. În ceea ce am auzit recent, copiii de astazi sunt un pic mai nerăbdători, şi dacă antrenamentul este prea tare, sau daca isi iau bataie, ei nu se mai întorc ... Ei vor merge la o alta sala, sau se duc la o sala de gimnastica, aerobic, unde fac antrenamente cu circuit de schimb.
Oamenii par mai puţin rabdatori şi mai puţin angajati in ceea ce fac, iar cluburile de arte martiale sunt cele care sufera. Aceasta este ceva cu care artele martiale moderne trebuie să se confrunte ...
Există ceva în faptul că puteţi face arte marţiale doar in gi-ul dvs., nu aveţi nevoie de alte echipamente. Ea are, de asemenea, partea spirituală pe care tu personal o poti dezvolta, pe care cei mai mulţi oameni la un moment dat în viaţa lor vor ajunge sa-si puna intrebari cu privire la ea(partea spirituala). Cred că este periculos să-şi piardă kata, să-şi piardă tehnicile. Cred ca este o cale gresita... cred ca e mai bine să te opresti la unele dintre valorile tradiţionale, şi poate sa poti adauga lucruri noi, dar păstrează tradiţiile, deoarece mai devreme sau mai târziu, oamenii vor fi atrasi de ele din nou...


Biografie Dolph Lundgren
Inteligent si extrem de bine educat - absolvent al Stockholm's Royal Institute of Technology - Dolph Lundgren este mai mult cunoscut pentru performantele sale sportive decat pentru capacitatile sale intelectuale. Campion international de kick-boxing, Lundgren a lucrat ca portar intr-un club de noapte din New York,pana cand a fost descoperit de un producator. Debutul sau cinematografic a fost in seria James Bond - View to a Kill (1984). A urmat rolul Drago, un rus care s-a batut in ring cu Sylvester Stallone in Rocky 4 (1985).
Thor Pictures,casa sa de productii lucreaza in prezent la mai multe proiecte la care va participa si Dolph,fie direct ,fie indirect. Pe langa acest proiect, Lundgren mai lucreaza si la o carte de fitness si o colectie de imbracaminte sport masculina.
Este casatorit cu Anette Qviberg cu care are doi copii.
Filmografie: Masters of the Universe, Universal Soldier (unde Lundgren a impartit ecranul cu prietenul sau Jean Claude Van Damme), Red Scorpion, Showdown in Little Tokyo si Army One.

Interesant!!!
Nu am stiut ca Dolph a facut Kyokushin
Nu degeaba se spune ca :"Omul cat traieste invata!"